OK. Cultura e în criză. IMM-urile sunt în criză. Marile corporaţii sunt în criză. Librăriile sunt în criză, lumea filmului e în criză, educatia e în criză, lumea jocurilor de noroc e în criză. Dar, for the love of John Holmes, cum să fie în criză industria porno şi pornografia, în general? Prin secolul 19 ne ascundeam capurile pe sub rochiile dantelate ale „franţuzoaicelor” din casele de toleranţă şi ne mai delectam cu câte-o fotografie care ne arăta un picioruş domnesc sau o jumătate de sfert de sfârc al vreunei nure domnişoare. În perioada interbelică, clujenii, spre exemplu, umblau cu
den großen Schwanz pe strada Klein, pentru ca, mai spre finalul secolului, lor şi nu numai lor, tehnologia să le permită strângerea unor veritabile porn stash-uri (şi stache-uri, dar asta e o altă discuţie) care să le servească la a fi responsabili şi a-şi lua „destinul cultural“ în propriile mâini. Casete video, reviste, cinematografe, magazine specializate, toate aveau o logică şi, desigur, la trecutu-le mare, un mare viitor. Ceva, însă, n-a mai mers ca uns. Ori a uitat cineva de preludiu, ori a folosit prea mult lubrifiant şi şi-a pierdut capul prin infinitele păduri internautice, căci despre ele este vorba. Să nu confundăm transa extatică cu doza excesivă, vorba marelui producător Claude Karnoouh. Altădată aveam nişte standarde pe care ne puteam baza. Un Ron Jeremy, un Peter North, un Rocco Siffredi erau adevăraţi piloni ai industriei. Ultraspecializarea nu e aici o problemă, deşi un Manuel Castells sau un Jean François Lyotard probabil că m-ar contrazice. Nurses, schoolteachers, nuns, catholic school girls, goblin girls, blowjobs, handjobs, footjobs, tiny tits, perky tits, puffy nips, rough, guro, love tentacles, preggo, scat, emetophillia, spanking, facesitting sau sexul cu elefanţi pasionaţi de ping-pong au existat de când lumea în mediile la fel de specializate, dar mai puţin amatoriceşti decât ceea ce avem astăzi. Problema nu stă în ultraspecializare, ci, cum ar zice maestrul Chuck Brymer, în trecerea de la comuniu... comunicarea de tip herd la cea de tip swarm. Pornografia profesionistă suferă, e ştiut, din cauza nenumăratelor site-uri care oferă materiale pentru adulţi în mod gratuit. Porn tube-urile mustesc de filmuleţe făcute de amatori şi upload-ate tot de ei sau, mă rog, de bunii lor prieteni.
Johnny Deep
Sustin demersul blogului si apreciez in acelasi timp semnalul de alarma tras cu privire la pericolul confundarii pornografiei profesioniste, cu incercarile amatoricesti care sugruma arta sexului. La naiba, nu orice posesor/posesoare ar trebui sa`si expuna incercarile lacunare si in mare parte lipsite de inspiratie publicului larg. Tin sa accentuez statutul deictic al figurilor reprezentative pentru industria porno; astfel standardele, colosii amintiti si in articol, trebuie intelesi ca niste fiinte cu o propensiune deosebita catre practica scrierii cu pensula...recte, sexul ca si..virtualitate iterativa .
Amintind de rigorile vremii pe cand sexul sportiv era inca o chestiune pe care nu multi aveau sange `n vintre s`o recunoasca , acesti oameni performau public (si nu doar intr`un mod caligrafic, demonstrativ) dand nastere unei noi modalitati de expresie.