I am curious (Blue) este cea de-a doua parte a filmului ce poartă titlul de I am curious (Yellow). Initial, cele două părti au fost gândite drept un singur film, care trebuia să dureze în jur de trei ore și jumătate. Ulterior, s-a hotărât delimitarea filmului în două părți ceva mai scurte. Astfel, a apărut în anul 1967 prima parte a filmului, I am curious (Yellow), urmând ca un an mai târziu să apară și cealaltă parte, Blue. Personajele, acțiunea, firul narativ urmăresc aceeași direcție ca și în prima parte, Yellow. În ceea ce privește tehnica de narațiune, se continuă cu povestirea în ramă și-n această a doua parte a flmului, la fel ca și tehnica de filmare care uneori coincide cu cea de documentar. Astfel, Lena Nyman, personajul principal, continuă să fie o tânără actriță care joacă primul ei rol principal într-un film al cărui regizor este tocmai iubitul ei, Vilgot Sjöman (Vilgot este motivul pentru care Lena a și obținut acest rol). La fel rămâne și intereseul ei pentru problemele de natură socială. Curiozitatea o împinge în această a doua jumătate a filmului I am curious (Blue) către subiecte precum: religia, închisoarea sau varii aspecte sau, mai bine spus, prejudecăți legate de sex (orgasmul la femei, sexul înainte sau după nuntă, metode de contracepție etc.).
Acțiunea filmului se îndreaptă înspre altă direcție față de prima parte. Dacă în Yellow acțiunea o prezintă pe Lena îndrăgostindu-se în timpul filmărilor de partenerul ei de platou, Börje, în ciuda faptului că aceasta era deja implicată într-o relație cu Vilgot Sjöman, în cea de-a doua parte această poveste trece în plan secundar, poziționând în prim-plan inițiativa Lenei de a-și căuta mama, despre care află că s-a recăsătorit și că are un copil. Această căutare a mamei este mai mult un pretext pentru tot ceea cea aceasta urmează să trăiască. În ceea ce privește viața amoroasă a Lenei, aceasta continuă să ascundă față de Vilgot relația dintre ea și Börje. Mai mult, Lena nu dorește să renunțe la Vilgot datorită avantajelor pe care acesta i le oferă în calitate de regizor. Cu toate acestea, conștiința ei, după cum ea însăși susține, este curată, ceea ce nu poate spune și despre conștiința Suediei – motiv pentru care realizează toate aceste sondaje de opinie pe baza problemelor de ordin social. Finalul filmului este unul cât se poate de neașteptat, care la un moment dat aduce spectatorului un puternic iz de deja vu. 
Ceea ce diferă la varianta Blue a filmului față de cea Yellow este numărul scenelor de sex, care în cea de-a doua parte a filmului sunt semnificativ mai puține, dar și mai variate. Aici găsim nu numai scene „clasice” de sex între un bărbat și o femeie, ci și scene de sex între două femei, chiar dacă prima scenă de sex din film apare la mijlocul minutului 13 și nu apare pe ecran mai mult de 2 secunde. Cu toate acestea, scenele de nuditate nu lipsesc, ci din contră, compensează. În final, filmul se dovedește a fi extrem de dinamic, atât datorită originalității de care s-a dat dovadă în abordarea subiectelor, dar și din punct de vedere tehnic și al construcției firului narativ. Recomand cele două filme, I am curious (Yellow) și I am curious (Blue) tuturor celor care doresc să se lase surprinși de câte un film mai puțin previzibil, mai puțin comun, care reușește să te pună în încurcătură.
Directed by Vilgot Sjöman
Produced by Göran Lindgren
Written by Vilgot Sjöman
Starring: Vilgot Sjöman
Peter Lindgren
Lena Nyman
Börje Ahlstedt
Running time: 107 min
Porn Star
